Vă place TANGO?

Turneu naţional susţinut de violoncelistul RĂZVAN SUMA. Invitaţi: ANALíA SELIS și JULIO SANTILLÁN, chitarist și compozitor.

Două ediții (28 septembrie – 24 octombrie 2014 și 23 mai – 11 iunie 2015) ● 20 de orașe ● 9 000 km parcurși ● 12 000 de spectatori.

Ediția I, 24 octombrie – 28 septembrie 2014
28 septembrie – Iaşi, Palas Mall; 1 octombrie – Râmnicu Vâlcea, Filarmonica «Ion Dumitrescu»; 5 octombrie – Botoşani, Moşia Cai de Vis; 9 octombrie – Bistriţa, Sinagoga; 10 octombrie – Cluj, flashmob; 11 octombrie – Cluj, Casa Universitarilor; 12 octombrie – Timişoara, flashmob; 13 octombrie – Timişoara, Sala Capitol; 15 octombrie – Baia Mare, Sala Rotary a Liceului de Arte; 17 octombrie – Târgu Mureş, Casa de Cultură «Mihai Eminescu»; 18 octombrie – Arcuş, Sala Castelului; 19 octombrie – Sibiu, Sala Thalia; 22 octombrie – Bucureşti, Sala Radio; 23 octombrie – Piteşti, Sala Filarmonicii; 24 octombrie – București, Teatrelli.

Ediția a II-a, 23 mai – 11 iunie 2015
23 mai – Dumbrăveni, Casa de cultură; 24 mai – Mediaș, Sala Traube; 30 mai – Sinaia, Castelul Peleș; 31 mai – Mogoșoaia, Palatul Mogoșoaia; 1 iunie – Deva, Centrul cultural «Drăgan Muntean»; 2 iunie – Reșița, Centrul Civic Reșița ; 4 iunie – Focșani, Ateneul Popular «Mr.Gh.Pastia»; 6 iunie – Galați, Teatrul Muzical «Nae Leonard»; 10 iunie – București, Sala Radio; 11 iunie – București, Teatrelli.

„Tangoul, așa cum se cântă la el acasă” – aceasta a fost dorința lui Răzvan, după încheierea turneului „Vă place Brahms?”. Piesele alese sunt unele dintre cele mai cunoscute și ma iubite în Argentina, dar și în lume, piese de tango, milonga şi vals, semnate de cei mai mari compozitori de gen, de la celebrul argentinian Astor Piazzolla la Carlos Gardel şi Sebastian Piana sau creaţii instrumentale semnate chiar de Julio Santillán. Aranjamentele speciale pentru violoncel, chitară și voce au fost realizate de Julio Santillán.

Pentru cea de a doua ediţie, conceptul turneului a fost extins, o serie de tangouri româneşti fiind adăugate repertoriului argentinian. Scenografia concertelor a fost îmbogăţită prin noi elemente de decor şi recuzită, care să creeze o atmosferă şi mai specială, caracteristică fie mahalalelor din Buenos Aires, fie localurilor bucureştene interbelice. Invitați speciali în concertul de la Sala Radio din București au fost ADRIAN DESPOT și VIRGIL IANȚU.

RĂZVAN SUMA
Răzvan Suma este unul dintre cei mai activi tineri muzicieni români: pe lângă activitatea concertistică din România, interpretează frecvent împreună cu pianistul spaniol Josu Okiñena, alături de care a concertat în săli celebre ca „Auditorio Nacional de Madrid”, „Teatro Colon” din Buenos Aires etc. În 2009, Răzvan Suma a devenit solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, iar cariera sa a însemnat colaborarea cu nume importante ale muzicii clasice internaţionale, precum Maxim Vengerov, Cvartetul Voces, Silvia Marcovici, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Christian Badea sau Misha Katz. Pe lângă prezenţa sa constantă în zona muzicii clasice, Răzvan Suma a participat şi la proiecte mai puţin convenţionale, adresate unui public tânăr, deschis la inovaţie. Cel mai recent exemplu în acest sens este colaborarea cu trupa Viţa de Vie (2013), una dintre piesele albumului „Acustic” fiind înregistrate alături de Răzvan Suma. Concursurile de mare prestigiu ca „Giovanni Batista Viotti” - Italia, „Markneukirchen” – Germania sau „Villa de Llanes” - Spania, sunt doar câteva dintre cele mai importante câştigate de Răzvan Suma în participările sale la competiţiile internaţionale, iar studiile sale superioare au fost urmate la Universitatea de Muzică din Bucureşti şi la Longy School of Music – Cambridge – S.U.A.


ANALIA SELIS
Una dintre cele mai exotice şi mai apreciate voci din peisajul muzical românesc după ‘89, Analia Selis, originară din Argentina, a cântat în numeroase concerte proprii, în cele mai importante săli din România: Sala Palatului, Teatrul Naţional, Sala Polivalentă, Sala Radio şi în filarmonicile din ţară. A fost invitată să deschidă evenimente muzicale importante, ca cele susţinute de Buena Vista Social Club, Juanes, Natalie Imbruglia, Septeto National de Cuba. Analia Selis a reprezentat Argentina la Festivalul Cerbul de Aur 2004, când s-a clasat pe locul 3. Acest pas i-a adus imediat un contract propus de casa de discuri „Media Pro Music“, cu care a lansat două albume „Aqui hoy” şi „Aqui manana”, urmate de apariţia discografică „Suenos - Vise” (album realizat de Cat Music). În anul 2009 Analia a lansat proiectul „Latino America”, prin care se întoarce la muzica ei de suflet din ţara natală şi a dăruit publicului albumul „Cântece de Crăciun pentru cei mici şi cei mari”. În anul 2010 a înregistrat albumul „Un instante” alături de chitaristul Julio Santillan, violoncelistul Răzvan Suma şi actriţa Mihaela Teleoacă.


JULIO SANTILLÁN
Julio Santillán, compozitor şi chitarist argentinian, a înregistrat peste 40 de CD-uri cu muzicieni din diferite ţări din întreaga lume şi alături de ansamblurile pe care le conduce a participat la mai multe festivaluri de prestigiu: „Blue Note Jazz Club” (New York), „Festival Guitarras del mundo" (Argentina), „Festivalul George Enescu" (România) etc. Ca orchestrator şi compozitor a lucrat pentru teatru, filme, înregistrări şi concerte live ale multor artişti din toată lumea. Compoziţiile lui combină elementele muzicii tradiţionale din Argentina cu jazz şi muzică clasică. Ca chitarist, Julio Santillan a interpretat şi a predat masterclass-uri în Argentina, Columbia, Finlanda, Grecia, Canada, Spania, Italia, Germania, Belgia, Franţa, Cehia şi SUA. Şi-a început studiile muzicale în Argentina şi le-a continuat apoi la Berklee College of Music (Boston, SUA).

Tangoul este o specie muzicală folclorică urbană care s-a născut la sfârșitul secolului al XIX-lea, la periferiile din Buenos Aires și Montevideo. Peste ocean, în saloanele europene, imaginea lui s-a simplificat, rezumându-se la o muzică de dans pasional – un accesoriu. La el acasă, însă, tangoul un este doar muzică. Versurile sunt deosebit de importante și ne ajută să înțelegem adevărata lui geneză.

Abundând de termeni din cultura lunfardo, a mahalalelor capitalei argentiniene, tangourile, adunate împreună și fiecare în parte, alcătuiesc o frescă socială complexă. Petrecăreții și cuțitarii, ibovnicele și matroanele, șarlatanii și fraierii, durerea înstrăinării, scandalurile dar și iubirile inocente, idealizate – toate se găsesc zugrăvite în versurile tangoului. Alături de acesta, nelipsite în concertele din taverne sau în saloanele de dans sunt „cei doi frați ai tangoului”, cum îi numește Analía: valsul și milonga. Desigur, valsul acesta nu sună flamboaiant ca la Viena, ci mult mai cald și mai emoționant, ca în „Flor de lino”. Deseori, poezia tangoului este artă suprarealistă, ca în „Balada para un loco” sau se transformă în pamflet, ca în „Cambalache”. Este vocea femeii puternice, care știe să râdă dar nu vrea să plângă, care, în „Se dice de mí” arată că-și cunoaște bine și valoarea, și prețul. Pentru că nimic din ce e uman nu-i e străin tangoului.